ONOARE sau RĂSUNET cu completări

steagul_Romanieisteag-japonia

THE DIFFERENCE BETWEEEN KAMIKAZE AND BANZAI? Simply click on the red text

10 lucruri de ştiut despre … Imnul Naţional al României

steagul-romaniei

Încă din momentul apariţiei, „Deşteaptă-te, române” a fost un cântec menit să le fie alături românilor în cele mai grele momente ale istoriei lor. Versurile cântecului i-au chemat pe români la luptă, la (re)deşteptare. Iată zece lucruri de ştiut despre Imnul Naţional al României.

  1. Imnul actual al României este compus în contextul Revoluţiei de la 1848. Poetul Andrei Mureşanu (1816-1863) se afla pe atunci la Braşov în calitate de profesor la Colegiul Latino-German din localitate şi redactor la suplimentul literar „Foaie pentru minte, inimă şi literatură” al periodicului românesc „Gazeta Transilvaniei”. Lui îi va reveni misiunea compunerii unui cântec de luptă care să mobilizeze masele, alături de proclamaţiile şi declaraţiile din presă din acele momente.
  2. Poezia a fost publicată în numărul 25 din 21 iunie 1948 al „Foii pentru minte, inimă şi literatură” sub titlul „Răsunet”.

3.După ce versurile au fost puse pe hârtie s-a ridicat problema identificării unui cântec adecvat acestora, menit să pună şi mai bine stihurile în valoare şi să le facă mai uşor de reţinut. Este o întreagă controversă cu privire la autorul de drept al melodiei. Sunt cunoscute trei ipoteze. Unele mărturii vorbesc de Andrei Mureşanu, părintele versurilor, ca fiind şi autorul melodiei. George Ucenescu, compozitor ucenic al lui Pann, susţinea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, şi deci el ar fi „autorul moral” al melodiei. Cântecul religios „Din sânul maicii mele” se pare că ar sta la originea melodiei actualului Imn de stat al României. O teorie des uzitată şi încetăţenită în rândul opiniei publice româneşti îl desemnează pe Anton Pann, celebrul culegător şi profesor de muzică veche, ca fiind autorul melodiei.

  1. Venirea comuniştilor la putere în România aduce acest simbol vechi al libertăţii românilor în postura ingrată de cântec interzis, deoarece, în condiţiile eliberării aduse de armatele sovietice, deşteptarea clamată de Mureşanu devenea impropie, aducând mai degrabă aminte de libertatea pierdută, decât de cea câştigată. O dată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, şi alte marşuri şi cântece patriotice au fost interzise.
  • O dată cu Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, cântecul „Deşteaptă-te, române!”, practic instantaneu şi generalizat, a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul comunist „Trei culori”. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, impunându-se majoritar, fără şovăială, sub formidabila presiune a manifestanţilor. Imnul este consacrat prin Constituţia din 1991.
  • Simbolistica lui naţională şi rolul jucat în momentele cheie ale istoriei românesti – Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial, Revoluţia din decembrie 1989 – au făcut ca opţiunea noului regim democratic de la Bucureşti să se îndrepte după 1989 către creaţia lui Andrei Mureşanu.

  • Din 1998, la iniţiativa Senatului României, ziua de 29 iulie a devenit Ziua Imnului Naţional.

  • Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.

  • Timp de câţiva ani „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Republicii Moldova, fiind înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.

  • 10.De-a lungul vremii, România a avut ca imnuri naţionale şi următoarele cântece: „Trăiască Regele” de Vasile Alecsandri, cântat între anii 1866-1948; „Zdrobite cătuşe”, în perioada 1948-1953, pe versuri de Aurel Baranga şi muzica de Matei Socor; „Te slăvim Românie” ce caracteriza prietenia dintre Uniunea Sovietică şi statul român, fiind imn naţional între anii 1953-1977; „Trei culori”, în perioada 1977-1989, pe muzică de Ciprian Porumbescu.

    COMPLETĂRI / LĂMURIRI (LECTURĂ BIBLICĂ):

    VECHIUL TESTAMENT – ECCLESIASTUL, CAPITOLUL 10, versetele 11-20:

    11. Dacă şarpele muşcă înainte de a fi descântat, atunci descântătorul nu are nici un folos.
    12. Graiurile gurii celui înţelept sunt har, iar buzele celui nebun îl doboară.
    13. Începutul cuvintelor gurii lui este prostia, iar sfârşitul graiului lui nebunie curată.
    14. Nebunul sporeşte vorbele. Omul nu ştie ce va fi după el, căci cine îi va spune ce se va întâmpla după el?
    15. Munca oboseşte pe cel nebun; cine nu ştie drumul nu poate să se ducă în cetate.
    16. Vai de tine, ţară, care ai un copil rege şi căpeteniile tale mănâncă dis-de-dimineaţă!
    17. Fericită eşti tu, ţară, care ai rege un fecior de neam mare şi căpeteniile tale mănâncă la vreme, ca toţi oamenii, şi nu se dau la băutură.
    18. Din pricina lenei, grinzile casei se lasă, iar când stai cu mâinile în sin, apa picură în casă.
    19. Ospeţele se fac pentru a gusta plăcerea; vinul înveseleşte viaţa şi banii răspund la toate.
    20. Chiar în gândul tău nu blestema pe rege şi în cămara unde dormi nu defăima pe cel puternic; căci păsările cerului pot să ducă un cuvânt şi neamul celor înaripate să dea vorba ta pe faţă.

    NOUL TESTAMENT – SFÂNTA EVANGHELIE DUPĂ LUCA, capitolul 17, versetele 1-10:

    1. Şi a zis către ucenicii Săi: Cu neputinţă este să nu vină smintelile, dar vai aceluia prin care ele vin!
    2. Mai de folos i-ar fi dacă i s-ar lega de gât o piatră de moară şi ar fi aruncat în mare, decât să smintească pe unul din aceştia mici.
    3. Luaţi aminte la voi înşivă. De-ţi va greşi fratele tău, dojeneşte-l şi dacă se va pocăi, iartă-l.
    4. Şi chiar dacă îţi va greşi de şapte ori într-o zi şi de şapte ori se va întoarce către tine, zicând: Mă căiesc, iartă-l.
    5. Şi au zis apostolii către Domnul: Sporeşte-ne credinţa.
    6. Iar Domnul a zis: De aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi zice acestui sicomor: Dezrădăcinează-te şi te sădeşte în mare, şi vă va asculta.
    7. Cine dintre voi, având o slugă la arat sau la păscut turme, îi va zice când se întoarce din ţarină: Vino îndată şi şezi la masă?
    8. Oare, nu-i va zice: Pregăteşte-mi ca să cinez şi, încingându-te, slujeşte-mi, până ce voi mânca şi voi bea şi după aceea vei mânca şi vei bea şi tu?
    9. Va mulţumi, oare, slugii că a făcut cele poruncite? Cred că nu.
    10. Aşa şi voi, când veţi face toate cele poruncite vouă, să ziceţi: Suntem slugi netrebnice, pentru că am făcut ceea ce eram datori să facem.

    LECTURĂ PATRISTICĂ:

    SFÂNTUL VASILE CEL MARE – CUVÂNT DESPRE SFÂNTUL DUH (fragment):

    Ordinea în cazarmă nu se poate păstra cînd comandantul lipseşte, nici armonia în cor în lipsa dirijorului. Cum ar putea zice serafimii: «Sfânt, Sfânt, Sfânt» dacă n-ar fi fost învăţaţi de Duhul de cîte ori se cade să rostească această doxologie? Prin urmare, fie că toţi îngerii îl laudă pe Dumnezeu, fie că Il laudă toate puterile Lui, fac acest lucru cu concursul Duhului. Dacă mii şi mii de îngeri se află de faţă şi zeci de mii de slujitori săvîrşesc ireproşabil slujba lor, fac aceasta cu puterea Duhului.

    SA NE AJUTE DUMNEZEU!
    AMIN!

    1 Comment

    Comments are closed.