Înălțarea Domnului

inaltarea-domnului-icoana-iconografieinaltarea-domnului

Inaltarea Domnului este praznuita la 40 de zile dupa Inviere, in Joia din saptamana a VI-a, dupa Pasti. Este cunoscuta in popor si sub denumirea de Ispas. In aceasta zi crestinii se saluta cu “Hristos S-a inaltat!” si “Adevarat S-a inaltat!”. IPS Bartolomeu Anania afirma ca noi folosim acest salut fie din nestiinta, fie din exces de evlavie, deoarece el nu este atestat de Biserica. Si afirma ca noi sarbatorim Pastile cu asertiunea “Hristos a inviat!”, la care ni se raspunde cu confirmarea “Adevarat, a inviat!”, pentru ca Invierea nu a avut martori, ea a fost receptata cu indoieli si necredinta. In vreme ce Inaltarea Domnului a avut martori, ea a fost o despartire izvoritoare de lumina, deoarece ucenicii s-au intors in Ierusalim “cu bucurie mare”. Din acest motiv in cartile noastre de slujba nu exista o salutare similara cu aceea de la Sfintele Pasti.

Hristos S-a inaltat la cer de pe Muntele Maslinilor, in vazul Apostolilor si a doi ingeri. Ingerii le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, ca acestia sa nu se lase coplesiti de durerea despartirii.

Din Sfanta Scriptura aflam ca Mantuitorul Si-a ridicat mainile, binecuvantandu-i pe ucenici, iar pe cand ii binecuvanta S-a inaltat la cer (Luca 24, 51), in timp ce un nor L-a facut nevazut pentru ochii lor (F.A. 1,9). Adeseori Dumnezeu le-a vorbit oamenilor din nor, fenomen prin care se manifesta energiile divine, menite sa reveleze prezenta Divinitatii, dar sa o si ascunda.

Inaltarea Domnului sarbatorita in vechime odata cu Rusaliile

Cea mai veche mentiune despre sarbatoarea Inaltarii Domnului o gasim la Eusebiu din Cezareea, in lucrarea “Despre sarbatoarea Pastilor”, compusa in anul 332. Din aceasta lucrare reiese ca Inaltarea Domnului era sarbatorita in acea vreme odata cu Rusaliile, la 50 de zile de la Invierea lui Hristos. Spre sfarsitul secolului al IV lea, inceputul secolului V, sarbatoarea Inaltarii s-a despartit de cea a Pogorarii Sfantului Duh (Rusaliile), fiind praznuita in a 40-a zi dupa Inviere, data care va ramane stabilita pentru totdeauna in calendarul bisericesc.

Inaltarea Domnului – deplina indumnezeire a firii umane asumate

Inaltarea lui Hristos intru slava si sederea Sa de-a dreapta Tatalui este chipul deplinei indumnezeiri a umanitatii Lui. Prin toate actele Sale, intrupare, moarte, inviere El a indumnezeit treptat firea omeneasca pe care a asumat-o, dar prin Inaltare a transfigurat-o pe deplin. Datorita transfigurarii supreme a trupului Sau, Hristos poate deveni interior celor care cred in El. Inaltarea Domnului nu inseamna retragerea Sa din creatie, pentru ca El continua sa fie prezent si lucrator prin Sfantul Duh.

Inaltarea cu trupul la cer este o marturie a faptului ca omul a fost creat pentru vesnicie, caci Fiul nu Se infatiseaza Tatalui numai ca Dumnezeu, ci si ca Om.

Hristos prin Inaltarea Sa, nu arata doar unde trebuie sa ajunga omul, ci se face cale si putere, ca omul sa ajunga la aceasta stare. El sade pe tronul dumnezeiesc al slavei, dar si locuieste in inima celor ce-L iubesc. Asa putem intelege paradoxul: Hristos este inaltat si in drum spre inaltare cu fiecare dintre noi.

Inaltarea Domnului – Ziua Eroilor

Prin hotararile Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din anii 1999 si 2001, sarbatoarea Inaltarii Domnului a fost consacrata ca Zi a Eroilor si sarbatoare nationala bisericeasca. In aceasta zi, in toate bisericile din tara si strainatate se face pomenirea tuturor eroilor romani cazuti de-a lungul veacurilor pe toate campurile de lupta pentru credinta, libertate, dreptate si pentru apararea tarii si intregirea neamului.

Inaltarea Domnului in iconografie

In primul registru din icoana Inaltarii Domnului este reprezentat Mantuitorul intr-o mandorla, simbol al slavei dumnezeiesti. Sta asezat pe un curcubeu si binecuvinteaza cu mana dreapta, iar in stanga tine Sfanta Evanghelie.

In afara mandorlei sunt doi ingeri, care zboara cu bratele intinse, atingand cu mainile lor marginea exterioara a mandorlei. Ingerii sunt prezenti nu pentru a sustine mandorla, caci Hristos Se inalta prin propria putere dumnezeiasca, ci ca semn de cinstire.

Reprezentarea Domnului purtat de ingeri este si o icoana profetica a Celei de-a doua veniri, cand va avea loc sfarsitul chipului acestei lumi si judecata tuturor: “Barbati galileieni, de ce stati privind la cer? Acest Iisus care S-a inaltat de la voi la cer, astfel va si veni, precum L-ati vazut mergand la cer” (Fapte 1, 11).

In cel de-al doilea registru se afla Maica Domnului, care priveste in fata si are mainile inaltate in rugaciune. De o parte si de alta se afla Apostolii, iar langa Fecioara Maria stau Pavel in dreapta si Petru in stanga. In spatele Maicii Domnului sunt doi ingeri in vesminte albe, care tin in mana dreapta un toiag, iar cu stanga Il arata pe Hristos inaltandu-Se.

Chiar daca Sfanta Scriptura nu aminteste de prezenta Fecioarei la Inaltarea Domnului, ea este afirmata de cantarile Bisericii: “Bucura-te, Nascatoare de Dumnezeu, Maica lui Hristos Dumnezeu, ca vazand astazi pe Cel ce L-ai nascut inaltandu-Se de pe pamant, impreuna cu ingerii L-ai marit” (Cantarea a 9-a a canonului).

Desi nici Pavel nu a fost prezent la Inaltarea Domnului, El este reprezentat alaturi de ceilalti Apostoli in icoana Inaltarii. Motivul? Cu putin timp inainte de Inaltarea Sa, Hristos ii indemnase pe ucenicii Sai sa propovaduiasca pretutindeni Evanghelia, iar Pavel a fost “vas ales, ca sa poarte numele Meu inaintea neamurilor si a regilor si a fiilor lui Israel” (Fapte 9, 15).

Adrian Cocosilahttp://www.crestinortodox.ro

Icoana Inaltarii Domnului

Inaltarea Domnului cu Trupul la Cer s-a petrecut la patruzeci de zile dupa Invierea Sa din morti. Acest eveniment sta la baza unei dogme a Bisericii Ortodoxe, el fiind inclus si in Simbolul de Credinta (Crezul), unde marturisim ca Iisus Hristos “S-a rastignit pentru noi, in zilele lui Pontiu Pilat, si a patimit, si S-a ingropat, si a inviat a treia zi, dupa Scripturi; si S-a inaltat la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui.”

Inaltarea Domnului este o sarbatoare cu data schimbatoare, pentru ca depinde de data Pastelui. Este una dintre cele mai vechi sarbatori, ea fiind atestata in repetate randuri inca din secolul al IV-lea. Initial, ea se praznuia la cincizeci de zile dupa Pasti, impreuna cu Rusaliile, insa incepand cu secolul al V-lea, ea a inceput sa fie praznuita in a patruzecea zi dupa Inviere, adica Joi, dupa Duminica orbului din nastere.

Ce aflam din Sfanta Scriptura ?

Evanghelia dupa Matei si Evanghelia dupa Ioan nu fac nici o referire la Inaltarea Domnului. Singurele informatii scripturistice privind acest eveniment se afla in Evanghelia dupa Marcu, in Evanghelia dupa Luca, in Faptele Apostolilor si in Epistola intai catre Timotei a Sfantului Apostol Pavel.

“La urma, pe cand cei unsprezece sedeau la masa, li S-a aratat si I-a mustrat pentru necredinta si impietrirea inimii lor, caci n-au crezut pe cei ce-L vazusera inviat. Si le-a zis: Mergeti in toata lumea si propovaduiti Evanghelia la toata faptura. Cel ce va crede si se va boteza se va mantui; iar cel ce nu va crede se va osandi. (…) Deci Domnul Iisus, dupa ce a vorbit cu ei, S-a inaltat la cer si a sezut de-a dreapta lui Dumnezeu. Iar ei, plecand, au propovaduit pretutindeni si Domnul lucra cu ei si intarea cuvantul, prin semnele care urmau. Amin!” (Marcu 16, 14-20).

“I-a dus (pe Apostoli) afara, pana spre Betania, si, ridicandu-Si mainile, i-a binecuvantat. Si, pe cand ii binecuvanta, S-a despartit de ei si S-a inaltat la cer. Iar ei, inchinandu-se Lui, s-au intors in Ierusalim, cu bucurie mare. Si erau in toata vremea in templu, laudand si binecuvantand pe Dumnezeu” (Luca 24, 50-53).

“Carora S-a si infatisat (Iisus) pe Sine viu, dupa patima Sa, prin multe semne doveditoare, aratandu-li-Se timp de patruzeci de zile si vorbind cele despre Imparatia lui Dumnezeu. (…) Pe cand ei priveau, S-a inaltat si un nor L-a luat de la ochii lor. Si, privind ei, pe cand El mergea la cer, iata doi barbati au stat langa ei, imbracati in haine albe, care au si zis: “Barbati galileieni, de ce stati privind la cer? Acest Iisus care S-a inaltat de la voi la cer, astfel va si veni, precum L-ati vazut mergand la cer.” Atunci ei s-au intors la Ierusalim de la muntele ce se cheama al Maslinilor, care este aproape de Ierusalim, cale de o sambata” (Fapte 1, 3-12).

Icoana Inaltarii Domnului

Icoana Inaltarii Domnului este imaginea Bisericii, in plenitudinea ei. Apostolii, avand in mijlocul lor pe Maica Domnului, inconjurata de ingeri, inchipuie comuniunea de iubire si rugaciune, sub binecuvantarea Domnului Celui inviat si ridicat intru Slava.

Icoana Inaltarii Domnului poate fi structurata in doua registre, unul superior si unul inferior. Locul evenimentului: Muntele Maslinilor. In registrul superior este zugravit Iisus Hristos, inconjurat de un nor de lumina, purtat de ingeri, iar in registrul inferior este zugravita Maica Domnului, inconjurata de ingeri si de cei doisprezece Apostoli.

Aceasta icoana apare in Biserica inca din secolul al VI-lea, atat ca icoana portabila, cat si ca fresca. Una dintre cele mai vechi reprezentari iconografice ale Inaltarii Domnului este o miniatura din “Evangheliarul lui Rabula”, care dateaza din anul 586. O icoana portabila cu Inaltarea Domnului, zugravita la granita dintre secolele VI-VII, se pastreaza in Manastirea Sfanta Ecaterina, de pe Muntele Sinai. In biserica, Inaltarea Domnului este asezata pe bolta Sfantului Altar, la baza turlei, deasupra catapetesmei.

Maica Domnului, mijlocitoare catre Fiul

Maica Domnului a fost de fata la Inaltarea Domnului dupa marturia Sfintei Traditii. Acest lucru nu este mentionat in Sfanta Scriptura. O text liturgic din Canonul praznicului spune: “Bucura-te, Nascatoare de Dumnezeu, Maica lui Hristos Dumnezeu, ca, vazand astazi pe Cel ce L-ai nascut inaltandu-se de pe pamant, impreuna cu ingerii L-ai marit.”

Maica Domnului este asezata in partea de jos a icoanei, la mijloc. Ea sta in picioare si priveste drept, spre inchinator, in timp ce mainile si le tine inaltate in rugaciune, catre Fiul ei. De o parte si de alta a ei sta cate un inger, fiecare imbracat in haine luminate.

Cei doi ingeri tin in maini fie cate un toiag, fie cate un filacter (hartie desfasurata), pe care stau scrise cuvintele amintite de Sfantul Apostol Luca, in Faptele Apostolilor: “Barbati galileieni, de ce stati privind la cer? Acest Iisus, care S-a inaltat de la voi la cer, astfel va si veni, precum L-ati vazut mergand la cer” (Fapte 1, 11). Cu cealalta mana, in semn de inchinare, fiecare inger arata spre Fiul lui Dumnezeu, care se inalta la cer.

Adaugarea unui Apostol

Sfintii Apostoli sunt asezati de o parte si de alta a Maicii Domnului, sase inspre dreapta si sase inspre stanga. Potrivit marturiei scripturistice, la acest eveniment mantuitor au participat doar cei unsprezece Apostoli, locul lui Iuda fiind inca neocupat de Apostolul Matia. Cu toate acestea, in icoana apar doisprezece Apostoli. Ei nu au aureola.

Evlavia poporului l-a adaugat in soborul de ucenici pe Sfantul Apostol Pavel, care L-a cunoscut pe Iisus Hristos abia in drumul sau spre Damasc (Fapte 9, 1-5), pe cand inca nu era crestin. In aceasta privinta, Photios Kontoglou, cel mai renumit iconograf grec al secolului al XX-lea, spune: “In multe situatii, iconografia ortodoxa nu reprezinta un subiect evanghelic cu acuratete istorica, ci in chip simbolic.”

Iisus Hristos, intru Slava

Iisus Hristos s-a inaltat cu Trupul la Cer de pe Muntele Maslinilor, inaintea ucenicilor Sai si a Preacuratei Sale Maici. Mantuitorul este infatisat intr-o mandorla, sezand pe un curcubeu si binecuvantand cu mana dreapta. In mana stanga El tine un filacter strans, care inchipuie Evanghelia. De o parte si de alta stau doi, patru sau sase ingeri. Acestia ating cu mainile marginea mandorlei, in semn de evlavie. Deasupra lui Iisus sta scris: “Inaltarea”.

Mandorla este un nor tainic, de forma rotunda, ovala sau care combina cercul cu diferite forme geometrice. Simbol al slavei divine, mandorla infatiseaza norul cel minunat amintit in Faptele Apostolilor.

Iisus Hristos s-a inaltat la Cer nu doar intru slava Sa dumnezeiasca, ci si in slava trupului Sau inviat si indumnezeit. Trebuie retinut faptul ca, la Inaltare, Fiul lui Dumnezeu este prezentat in ipostaza de Rascumparator (mila), iar la Parusie, cand va veni in acelasi chip, El se va prezenta ca Judecator (dreptatea).

Troparul praznicului Inaltarea Domnului: “Inaltatu-Te-ai intru slava, Hristoase Dumnezeule, bucurie facand ucenicilor Tai, prin fagaduinta Duhului Sfant, incredintandu-se ei prin binecuvantare ca Tu esti Fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul lumii.”

Teodor Danalachehttp://www.crestinortodox.ro

1 Comment

Comments are closed.